Concert K'n'Confusion, aseara in Studio Martin.
Trupa, romaneasca. Din aia care intarzie. In loc de 21:00, toata treaba a inceput la 22:30, probabil nu-si bause K-gula ouale. Publicul, la fel de romanesc: putin, dar mai ales putin sub 20 de ani. Oricum, asa mic si rar precum bretonul lui Basescu, merita si el o explicatzie, ca e publicu' vostru, nene, altfel data viitoare o sa vina numai aia doi din primul rand, varul bateristului si cu colegu' lui de banca.
Incepe cantarea, surprinzator, o treaba instrumentala care suna chiar bine. Domnu' K-gula, nu stiu, o fi sonorizarea, oi fi tu, da n-a fost sa fie. Mai sunt si seri din astea.
In rest, proiectia misto, trupa din spate bunuta, iar DJ Undoo a reparat ce s-a putut repara.
...
- Urmeaza o piesa foarte misto, care se cheama "Cunoasterea de sine"... Stiti despre ce e vorba? Ia sa vedem...
[brrrfffff] (cade sunetul). Divine intervention, ar spune Jules, a.k.a. Samuel Jackson, daca am fi in Pulp Fiction.
- Ce-a fost asta? intreaba vocalul, uitandu-se intebator spre omul invizibil de la sunet.
- Angst*! strig din multime.
- A calcat cineva pe fir? isi continua el interogatoriul, scrutand intunericul.
- Wittgenstein!, strig din nou, neputand sa ma abtin.
Ca sa citez din da' man itself: "Wovon man nicht sprechen kann, darüber muß man schweigen". Daca nu potzi sa vorbesti, ramai in spate, frate.
Cam atat despre scurta intalnire dintre filosofia analitica austriaca si hip-hop-ul romanesc.
_
* de la Angst se pot cumpara inclusiv oua pentru voce. Da' nu despre asta era vorba, pe cuvantul meu, fac poante mai bune de-atat.
Vittorio Emanuel
5 years ago
1 comment:
Good words.
Post a Comment