Mens sana

Stiti de ce e misto sa fii copywriter?

Nu, nu e din cauza banilor, a vansilor sau a miniului, a colectiei obligatorii de benzi desenate si nici din cauza fetelor de la SNSPA care lesina atunci cand aud cu ce te ocupi. E dintr-un motiv ceva mai simplu - poti sa ramai copil, ti se da voie sa te joci cum vrei tu cu ideile, iar greselile ti se iarta mult mai usor. Iata si o dovada recenta - desi, citez: "majoritatea adultilor prezinta semne premature de gingivita", pe copywriter nu il doare gura.

Intr-o tara normala, prietene copywriter, "semnele premature" sunt apanajul minoritatii. Sunt exceptii, in masura in care majoritatea da etalonul si face regulile. Devenind regula, ele ar trebui sa dovedeasca putin bun simt, incetand sa mai fie premature.

Da' acu' ce sa facem, asta e: intr-o tzara in care proteinele de casmir fac parul stralucitor, e de asteptat ca logica sa nu strepezeasca dintii.

Roblogfest x (Lipton + DDB) = Love

Copywriter: Mircea Topoleanu
Art Director: Razvan Mitoiu
Client: Lipton

De Sf. Valentin, cine mai doreste...

Simple math

O conversatie despre Ruben Gonzalez

C.: Ruben Gonzalez
C.: o sa scriu despre el
C.: am vazut un documentar acum
C.: absolut incredibil
C.: undeva ntr-un parc
A.: sa scrii
A.: vin in Romania acum
C.: omul se aseaza pe o banca
C.: si scoate dintr-o punga albastra de plastic
C.: o istorie
C.: o desfasoara, o arata lumii
C.: dupa care o pune inapoi in punga albastra
C.: si pleaca
C.: omul nu a avut pian 10 ani
C.: si brusc realizezi
C.: ca l-ai vazut cu aceeasi camasa si la concert
C.: si in alte scene
C.: si intelegi
C.: ca acea camasa
C.: e camasa lui buna
C.: camasa lui portocalie
C.: uite de aia ma supar eu pe lume, Ano
C.: ca imparte camasile gresit la oameni

Out of body experience

Chemarea muezinului

Miss Naming

LONDON (Reuters) - A chain of retail stores in Britain has withdrawn the sale of beds named Lolita and designed for six-year-old girls after furious parents pointed out that the name was synonymous with sexually active pre-teens.

Woolworths said staff who administer the web site selling the beds were not aware of the connection.

In "Lolita," a 1955 novel by Vladimir Nabokov, the narrator becomes sexually involved with his 12-year-old stepdaughter -- but Woolworths staff had not heard of the classic novel or two subsequent films based on it.

Hence they saw nothing wrong with advertising the Lolita Midsleeper Combi, a whitewashed wooden bed with pull-out desk and cupboard intended for girls aged about six until a concerned mother raised the alarm on a parenting website.

"What seems to have happened is the staff who run the website had never heard of Lolita, and to be honest no one else here had either," a spokesman told British newspapers. "We had to look it up on (online encyclopedia) Wikipedia. But we certainly know who she is now."

Woolworths said the product had now been dropped.

"Now this has been brought to our attention, the product has been removed from sale with immediate effect," the chain said. "We will be talking to the supplier with regard to how the branding came about."

(Reporting by Peter Apps, editing by Paul Casciato)

Alberto Korda

E ciudat cum se leaga lucrurile. In ultima vreme nu prea dorm din cauza unei povesti complicate cu marci, istorie, proprietate intelectuala si multa frustrare. Pe langa asta, tocmai am vazut documentarul lui Wim Wenders despre "Buena Vista Social Club"; initial, voiam sa va scriu o poveste despre decentza, o punga albastra si o camasa portocalie - povestea lui Ruben Gonzales, un pianist cubanez care imi este foarte drag. O voi face altadata.

Povestea de astazi este despre un personaj obscur care deschide documentarul, comentand anonim cateva fotografii de epoca, un personaj a carui voce se pierde in acordurile de inceput ale concertului de la Amsterdam.



Imaginea lui mi-a staruit in minte, cu aerul acela vag familiar al lucrurilor care vor sa capete un nume. Astazi, uitandu-ma pe Flikr, am dat intamplator peste aceasta fotografie a sa. Brusc, am inteles. E fotografia unui om a carui poveste o stiu.

Alberto Korda.

fotografie de Marco Mancini

E o istorie veche - in 5 martie 1960 exploda in portul Havanei un vas care transporta arme si explozibil pentru noul guvern cubanez. Era "La Coubre", sub pavilion belgian, care lasa in urma sa doua natiuni indoliate si 136 de cadavre. Printre invitatii de onoare, nume precum Simone de Beauvoir si Jean-Paul Sartre, subiectul postului trecut.

Prin multimea de ziaristii acreditati la funeraliile ce au urmat acestui nefericit eveniment, isi facea loc si Alberto "Korda" Gutierrez, fotograf al ziarului "Revolution". Brusc, in timp ce Fidel tinea unul din discursurile sale interminabile, apare pe scena Che Guevara. Instinctul de fotograf il face pe Korda sa il ia pe Che in vizorul camerei; reuseste sa ii faca doua fotografii inainte ca acesta sa se intoarca la fel de brusc si sa dispara.

In propria sa camera obscura, Korda mareste, pe langa alte fotografii, si imaginile cu Che. Redactorul de la "Revolution" alege bineinteles cateva imagini cu Castro si ii inapoiaza restul. Korda pastreaza fotografiile cu Che, pe care le pune pe peretii garsonierei sale din Havana.

In 1967 ele inca mai erau acolo , ingalbenite de fumul tigarilor de foi, cand la usa lui Korda a batut un vizitator ciudat. Persoana nu s-a prezentat, in schimb i-a prezentat acestuia o scrisoare de recomandare din partea unui inalt oficial cubanez care il ruga pe Korda sa il ajute pe detinator in incercarea sa de a gasi o fotografie de calitate cu Che. Korda a aratat spre perete si i-a spus: "aceasta este cea mai buna fotografie a lui Che pe care am facut-o vreodata". Vizitatorul a fost de acord si a cerut doua copii ale acelei fotografii, pe care le-a si primit a doua zi. "Cat ma costa?", a fost intrebat Korda. "Pentru un prieten al Revolutiei, sunt gratis", a replicat acesta.

Ce nu stia insa Korda era ca vizitatorul sau nu era altul decat editorul italian Giangiacomo Feltrinelli, faimos in Europa pentru ca reusise sa scoata pe ascuns din Uniunea Sovietica manuscrisul romanului "Dr. Jivago" al lui Boris Pasternak (intamplator, prima carte editata de catre acesta a fost volumul de memorii al lui Jawaharlal Nehru, care a zabovit mult timp prin mainile mele inainte de a fi daruit amicei mele D.; ironia soartei, tot el a editat "Ghepardul" lui Lampedusa, M. :) .

Feltrinelli venea in Cuba direct din Bolivia, unde incercase sa negocieze eliberarea francezului Regis Debray, membru al grupului lui Che, capturat de autoritatile boliviene. Stiind de la acesta ca Che este liderul gherilei boliviene si ca finalul acesteia ar putea fi aproape, Feltrinelli s-a gandit ca eventualul prizonierat sau chiar moartea argentinianului ar putea genera interes si in consecinta profit.

Asa cum am aflat cu totii dupa declasificarea dosarului sau, Che a fost impuscat. Nici nu a apucat sa i se raceasca bine cadavrul, ca lumea se si umpluse cu postere facute dupa fotografia lui Korda, dar cu copyright Feltrinelli. In jumatate de an, Feltrinelli a vandut peste 2.ooo.ooo de postere. In timp, imaginea s-a raspandit, devenind probabil cea mai reprodusa fotografie din istorie.

Evident, Korda nu a primit niciodata drepturi de autor de pe urma fotografiei sale, dintr-un motiv simplu. Cuba nu a semnat niciodata conventia de la Berna, pentru ca Fidel Castro era alergic la ideea de proprietate intelectuala - un rahat imperialist, in opinia acestuia.

Semne

Lumea se duce dracului. Nu se va mai naste un Doisneau sau un Cartier- Bresson, dintr-un motiv foarte simplu: nici unul dintre ei nu ar avea ce sa fotografieze astazi. Uratenia acestei lumi e in ochii nostri. Gesturile mari au disparut de mult; modernitatea le-a golit de forta si de sens.

Gesturile mici, de care altadata te impiedicai pe strada, s-au ascuns in cartile bune. Intre metrou si mall e o cursa scurta, de soareci.

Nici filosofi nu se mai nasc; a fost interzis fumatul.

La aniversarea a o suta de ani de la nasterea lui Sartre, Biblioteca Nationala a Frantei a decis sa ii dea jos tigara din mana in posterul aniversar, photoshopandu-i Gauloise-ul din fotografiile de epoca.

Cam atat despre finalul de secol XX si inceputul de secol XXI, de care mi-e foarte sila.