Mica lectie de entomologie

Is it a bird? Nooo. Is it a plane? Noo. ... Daca ar fi sa ne luam dupa cei de la Vodafone, e o musculita. Daca ar fi sa ne folosim cu atentie ochii, sau atlasul zoologic (Editura didactica si pedagogica, 1983, paginile 98-99), subiectul pare a apartine unei specii cu un nume predestinat: Libellula Depressa.

In mod evident, suntem un popor nu foarte optimist, educat indelung cu pliciul sa vada jumatatea goala a paharului si sa citeasca rapid printre randuri. Scuzandu-ne astfel, haideti sa trecem usor peste efectul antidepresivelor livrate odata cu mesajul direct si sa ne uitam impreuna la ce pune pe masa metacomunicarea acestui nou spot Vodafone.

Una peste alta, senzatia generala este aceea de vag disconfort. La o prima vedere, ai crede ca te deranjeaza usurinta cu care acel cineva a tradus "Make the most of now" prin "Traieste fiecare clipa", pierzand pe traseu pragmatismul, travaliul, munca, performanta. Ca faci alergie atunci cand ti se explica, abia intrat in topul celor mai muncitoare 5 natiuni europene dupa 50 de ani de frecat menta, ca e ok sa o lasi mai moale si sa te joci din nou cu frunzele, in ciuda dorintei tale de a vedea in sfarsit o ecranizare dupa "Greierele si furnica".

Apoi, iti spui ca o fi de la faptul ca afli ca nu vei trai mult si ca viata e o jungla. Precum cartile din librariile anilor 80, in cazul nostru “Carpe Diem!” vine in pachet cu un mult mai consistent “Memento Mori”, bine amplificat si de posterele campaniei, care au grija sa iti aduca aminte despre un bilet de vacanta care expira in 26.000 de zile. Sau poate ca te deranjeaza inutilitatea existentei tale de efemerida, sugerata de graba cu care gangania se chinuie sa se simta bine, trecand cat mai rapid prin toate jaloanele unui destin batut in cuie, ale unei existente care nu va schimba si nici nu trebuie sa schimbe nimic in ordinea cosmica a lucrurilor. Ca esti parte a unui lant de tip "Consume, Buy, Produce, Die!" de un nivel superior, dar asta doar pentru ca ti se cere sa consumi lifestyle si sa cumperi servicii care sa il intretina.

Sau poate ca te deranjeaza mesajul metaforei extinse. Ideea ca desi au trecut prin 5-6 boarduri si filtre corporatiste, ochii plurifatetati si inexpresivi ai libelululei, lipsa ei de individualitate precum si comportamentul usor mecanic nu au fost considerate a fi jignitoare pentru tine, clientul lor. Ca dincolo de calitatea ta nou descoperita de membru al roiului, alegerea asta inconstienta a personajului vorbeste si despre disconfortul pe care il simt ei atunci cand comunica cu tine.

Fara doar si poate, o fi si faptul ca spotul are un aer strugatkian. Ghicesti undeva deasupra lupa de entomolog amator si interesul aseptic al unei civilizatii superioare, a carei patura de picnic atinge intamplator un musuroi, la marginea unui drum.

Un entomolog care desi te-a clasificat gresit, te va colectiona totusi, construindu-ti in micul tau acvariu conditii nepotrivite de mediu si hranindu-te cu o solutie nutritionala gresita. Un personaj care le va arata cu multa placere colegilor sai uimiti mica sa diorama, in care tu iti vei avea rolul tau bine stabilit, dar care nu va incerca niciodata sa comunice in mod real cu tine, pentru ca habar nu are cine sau ce esti.