"Iadul e aici, invartindu-si elicea prin aer." (Nora Iuga)
Metroul e un purgatoriu linistit. Un spatiu subteran in care intrand, te abandonezi regulilor sale aproape matematice.
E momentul final al unui exercitiu fortat de mecanica fina, a carui geometrie incerci sa o studiezi. Cauti in privirile lor usor absente si intelegi - iadul e despre uzura, iar uzura e un fluid plimbat prin tuburile sale comunicante, conform legii lui Bernoulli, dintr-o camera intr-alta. Esti in aripa stanga a unui sanatoriu pentru suflete, a la Bisericani, azil in care ramai claustrat o perioada, miscandu-te mecanic, pedepsit sa induri propria ta uzura.
Altfel, te intrebi, de ce atata faianta pe peretzii curbi?
1 comment:
Incredibil dar adevarat!Citind aceste randuri am invatzat cate ceva de la voi si voi avea un som n pe cinste(ca e deja cam tarziu).Va multzumesc*Csilla
Post a Comment