Un inceput cu totul si cu totul nicaraguan, in forta. Tolerante mici, ca la un
Zeiss Contarex. Nu stiti la ce ma refer, nu? Este exact ca atunci cand pregatesti un cocktail, esti barman, si clientul iti spune sa ii controlezi gradul de alcoolizare din shaker. Marius de la
Flair ar sti la ce ma refer. E ca atunci cand vrei sa prinzi un post indepartat la un radio vechi, iti trebuie o mana fina ca sa faci angrenajul sa ramana acolo, intre virgulele dintre megahertzii AM-ului, dar printre pocnituri o voce vorbind in araba iti umple camera de cedri, de suk si de chemari de muezin. Ciudat este ca simt aromele destul de distinct, trec aproape din neatentie de la una la alta. Aroma se schimba subtil, de la lemn la piele, se calmeaza, e ca un motor care toarce discret. E bine. Ani la randul le-am reprosat tobbaconistilor din Bucuresti golul dintre havane si low endul dominican. Cei de la Rooms au incercat sa umple acest gol, dar cu prea putin fler si in consecinta cu putin succes. Nu sunt un mare amator de havane, am invatat sa apreciez sumatrele celor de la Hajenius, Opus X ul celor de la Fuente, Macanudo-ul ocazional sau Pleiades-urile, atat de underrated, dar cu care ma impac atat de bine. Fortat de imprejurari, am descoperit explozia de exotism din Cuaba, finetea unui Ramon Alonnes sau mai nou consecventa unui Diplomaticos, alt brand pe care nu ma asteptam sa-l vad in Romania. Ei bine, golul a fost umplut. Cei de la Vinexpert au adus in Romania trabucurile Oliva. Ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer, Oliva V Torpedo a luat pentru prima data in istorie un rating de 94 de puncte de la
Cigar Aficionado, undeva in 2007; un Montecristo nr. 2 a luat doar 92 de puncte, iar Opus X-ul celor de Fuentes doar 91. In genere, Oliva reuseste sa ramana in mod costant la peste 90 de puncte, de vreo 7 ani incoace, lucru cu atat mai surprinzator, cu cat discutam despre un price range de sub 10 dolari.
Bottom line, treceti pe la Vinexpert si incercati un Oliva V Torpedo, o sa fie una din surprizele placute ale acestui sfarsit de an. Si daca tot treceti pe acolo, incercati si Nub-urile.
Nub Cain in mod special, un blend de "straight-ligero", promite sa fie ieftin si bun, asa cum ne-a invatat Gilberto Oliva ca trebuie sa fie un trabuc. Ah, si inca ceva. Un trabuc bun se cunoaste dupa finish. Cea ce tocmai mi se intampla acum, si e in continuare foarte bine, ceea ce va doresc si voua pe finalul asta de an.
