Exista organizatii ale caror nume submineaza cauza pentru care acestea lupta.
Acum cativa ani, am dat peste un prim astfel de exemplu - lucram la concurs de finantari de proiecte, organizat de un consortiu de firme. Lume multa, proiecte mai bune sau mai slabe. Printre ele, un ONG care facea o treaba minunata - construia un index electronic, in timp real, al organelor disponibile pentru transplant, pentru a-l pune la dispozitia medicilor romani. Din pacate, in ciuda sfatului meu, au refuzat sa isi schimbe numele, motiv pentru multe zambete in board-ul care lua decizia de finantzare.
Se chemau "Salvati rinichiul!".
Ei bine, pur si simplu nu poti fi luat in serios cu un nume de genul asta. Comunicational e gresit - ai 10 minute sa faci o prezentare, in fatza unor oameni inteligenti, dar obositzi, care iau decizii in doua feluri: rational sau emotional.
Emotional, ai dat-o in bara - cu un astfel de nume, indiferent ce vei spune in primele 5 minute, ei vor fi sub efectul sedativ al rasului inabusit, iar mesajul va trece pe langa ei. Nu vor putea empatiza cu suferinta celor care fac dializa de 5 ani in asteptarea unui transplant, pentru ca tu i-ai pus intr-un context cretin.
Cei care vor functiona rational, se vor agatza la randul lor de mici semne. Faptul ca nu ai prevazut efectul asupra publicului comunica ceva si despre capacitatea ta de a evalua corect situatia. Instinctul de om de afaceri le va spune ca nu pot lasa bani pe mana unei persoane orbite de justetea cauzei sale, intr-atat incat devine lipsita de pragmatism.
Al doilea exemplu l-am descoperit zilele trecute, aruncandu-mi ochii pe CNN. Intr-o jungla din Filipine, un reporter lua un interviu unui grup de luptatori de gherila, imbracati in haine de camuflaj. 5 oameni in prim plan, mai multi pe fundal, armament greu, benzi de mitraliera incrucisate pe piept, cateva RPG-7, in sfarsit, settingul clasic.
Numele grupului facea in schimb toti banii - Moro Islamic Liberation Front, pe scurt MILF :).
For the average porn-downloading american, acest acronim are o semnificatie aparte, greu de inteles din mijlocul junglelor din Mindanao - Mothers I'd Like to Fuck.
Pentru restul lumii care nu are treaba cu subiectul, suna ca o chestie pe care o gasesti intr-o bula dintr-o banda desenata cu Pif et Hercule. Sau ca sunetul pe care il scoate un pisoi care cade intr-o oala cu lapte, aplecandu-se prea mult peste margine. E un nume fluffy, nu are nimic agresiv.
Cu un astfel de nume, degeaba organizezi o conferintza de presa si agitzi mitraliere, pur si simplu nu ai credibilitate ca si organizatzie terorista. Sau front de eliberare, whatever.
...
Pe partea cealalta a lumii, Ministerul de Externe britanic a renuntat la sintagma preferata a lui Bush -"war on terror", datorita potentialului acesteia si a altor termeni asemanatori de a radicaliza tineretul musulman din U.K. O masura care in opinia mea ar fi trebuit luata mult mai devreme, dat fiind faptul ca acest tip de retorica este o solutie americana la o problema pur americana, nefunctionala intr-un context britanic.
Iata un articol (The Observer) care trateaza subiectul, alaturi de o analiza (CommonDreams.org) destul de pertinenta a metaforei in cauza.
